Antreprenori refugiați ucraineni în Europa: lacune în date

Invazia la scară largă în Ucraina din februarie 2022 a provocat una dintre cele mai mari crize de strămutare forțată din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Datele Eurostat și UNHCR arată că peste 4,3 milioane de persoane care au fugit din Ucraina aveau protecție temporară doar în Uniunea Europeană la sfârșitul anului 2023 și din nou la sfârșitul lunii septembrie 2025, iar în statisticile operaționale ale UNHCR sunt înregistrați peste 6 milioane de refugiați din Ucraina în întreaga Europă.1 11 12 13 Pe acest fundal, refugiații ucraineni și alte persoane strămutate interacționează din ce în ce mai activ cu piețele europene de muncă nu doar ca angajați, ci și ca persoane care desfășoară activități independente și microîntreprinzători, însă statisticile oficiale fiabile despre câți dintre ei au înregistrat efectiv afaceri rămân extrem de limitate. Sistemele administrative și statistice disponibile, inclusiv seturile de date Eurostat privind protecția temporară, portalul operațional UNHCR și oficiile naționale de statistică, cum ar fi Oficiul de Statistică al Poloniei, înregistrează statutul de strămutare și, în unele cazuri, ocuparea forței de muncă, dar, de regulă, nu leagă statutul de refugiat sau cetățenia de înregistrarea afacerilor într-un mod sistematic, comparabil la nivel internațional.1 9 12 13 15 17 Drept urmare, orice estimare numerică a numărului de întreprinderi deținute de ucraineni în Europa trebuie să se bazeze pe metode indirecte de estimare, care combină date despre populație, indicatori generali de antreprenoriat și date naționale fragmentate, și în cel mai bun caz pot oferi o gamă orientativă, nu cifre exacte. Germania pare să primească cel mai mare număr de persoane din Ucraina aflate sub protecție temporară în UE, ceea ce sugerează că probabil conduce și în ceea ce privește numărul absolut de companii înființate de ucraineni, urmată de țări precum Polonia și Cehia, dar acest clasament se bazează pe concluzii din datele despre populație, nu pe date directe din registrele întreprinderilor.1 7 11 13 Astfel, principalul obstacol în calea măsurării fiabile nu este absența refugiaților în activitatea antreprenorială, ci absența datelor integrate privind înregistrarea afacerilor și activitatea independentă defalcate pe cetățenie, ceea ce obligă analiștii să fie prudenți și să caracterizeze fiabilitatea generală a estimărilor numerice ca fiind scăzută sau, în cel mai bun caz, medie.

Cadrul conceptual și statistic

Definirea populației țintă

O analiză riguroasă a antreprenoriatului refugiaților ucraineni în Europa începe cu o definire clară a populației țintă, ceea ce este mai complex decât simplu „ucraineni în străinătate". În contextul acestui raport, accentul principal este pus pe persoanele care au fugit din Ucraina ca o consecință directă a invaziei rusești, a cărei escaladare a avut loc pe 24 februarie 2022, și care au primit ulterior o formă de protecție sau ședere legală în țările europene, în special în cadrul Directivei Uniunii Europene privind protecția temporară sau a regimurilor naționale similare în statele din afara UE.1 9 11 12 13 Această populație include cetățeni ai Ucrainei, precum și unii cetățeni ai țărilor terțe care au locuit în Ucraina înainte de invazie și au fugit pe aceleași rute, deși majoritatea datelor statistice se referă în mod explicit la cetățenii Ucrainei. În același timp, registrele naționale ale întreprinderilor, de regulă, înregistrează persoane juridice și persoane care desfășoară activități independente în conformitate cu formele juridice interne, adesea fără înregistrarea sistematică a cetățeniei sau țării de naștere a proprietarilor și aproape niciodată fără a lega înregistrarea întreprinderilor de statutul de protecție ca refugiat sau beneficiar al protecției temporare.

Această nepotrivire a definițiilor complică imediat munca empirică. Statisticile lunare Eurostat privind beneficiarii protecției temporare furnizează date de înaltă calitate despre persoanele din Ucraina care au un anumit statut juridic în țările UE și AELS, dar acestea nu conțin variabile care să descrie dacă aceste persoane sunt angajați, persoane care desfășoară activități independente sau proprietari de afaceri.1 9 11 Statisticile operaționale ale UNHCR privind situația refugiaților ucraineni, care agregă informații de la autoritățile naționale, se concentrează, de asemenea, pe categoriile de protecție și defalcările demografice, mai degrabă decât pe activitatea antreprenorială, deși oferă o perspectivă importantă asupra amploarei și distribuției geografice a strămutării.12 13 Oficiile naționale de statistică, cum ar fi Oficiul de Statistică al Poloniei (GUS), publică date extinse despre activitatea economică și despre străinii care desfășoară muncă, însă chiar și acolo legătura dintre statutul de refugiat și forma activității economice rămâne indirectă, iar defalcarea înregistrărilor întreprinderilor pe cetățenie fie lipsește, fie nu este distribuită în mod regulat.15 17 Astfel, orice încercare de a estima numărul de refugiați ucraineni care au deschis afaceri trebuie să lege mai multe domenii statistice separate: statistici de protecție, registre de populație, date despre forța de muncă sau ocupare și registre ale întreprinderilor.

O altă dimensiune conceptuală importantă implică distincția dintre activitatea antreprenorială formală și informală. Registrele întreprinderilor și statisticile întreprinderilor înregistrează doar entități care operează în economia formală, adică cele care au înregistrat o formă juridică ca societate, întreprindere individuală sau structură similară în conformitate cu legislația națională. Cu toate acestea, mulți refugiați și migranți recent sosiți pot desfășura activități economice informale la scară mică, de la servicii casnice la freelancing online, care nu sunt înregistrate imediat ca afacere, în special în etapele timpurii de stabilire. Această activitate poate trece ulterior la întreprinderi formale sau poate rămâne parțial invizibilă pentru înregistrările administrative. Aceasta înseamnă că, chiar dacă ar fi disponibile date ideale despre înregistrarea afacerilor pe cetățenie, acestea ar subestima totuși amploarea completă a antreprenoriatului refugiaților ucraineni, în special în sectoare precum serviciile personale, industriile creative și micromuncă digitală.

Un ultim aspect al definiției se referă la dimensiunea temporală. Solicitarea utilizatorului se concentrează în mod clar pe perioada de după februarie 2022, care coincide cu începutul invaziei la scară largă și activarea regimurilor de protecție temporară în întreaga Europă.1 11 12 13 În principiu, ar fi de dorit să se separe întreprinderile înregistrate de cetățenii Ucrainei înainte de această dată, care ar fi putut fi rezidenți pe termen lung sau antreprenori ai diasporei preexistenți, de cele create de refugiații sosiți în timpul și după 2022. În practică, însă, registrele întreprinderilor rareori înregistrează data sosirii proprietarului sau statutul său de protecție, ceea ce face ca o astfel de distincție să fie foarte dificilă. În scopul acestui raport, accentul explicit rămâne pe refugiații și alte persoane strămutate din Ucraina, sosite ca urmare a escaladării din 2022, dar estimările empirice amestecă inevitabil aceștia cu migranții ucraineni anteriori, atunci când cetățenia este singurul identificator disponibil.

Surse de date: Eurostat, UNHCR și sisteme statistice naționale

Cadrul statistic al acestei analize se bazează pe doi piloni principali: Eurostat și UNHCR. Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene, compilează date armonizate privind migrația și protecția internațională, inclusiv statistici lunare detaliate privind protecția temporară a persoanelor care au fugit din Ucraina.1 9 11 Conform unui comunicat de presă Eurostat, la 31 decembrie 2023, 4,31 milioane de cetățeni ai țărilor din afara UE care au fugit din Ucraina aveau statut de protecție temporară în statele membre ale UE.1 Un comunicat ulterior Eurostat raportează că până la sfârșitul lunii septembrie 2025, numărul de persoane cu protecție temporară care au fugit din Ucraina rămânea la aproximativ 4,3 milioane, reflectând atât fluxurile și refluxurile continue, cât și posibilele schimbări de statut.11 Aceste cifre sunt obținute din surse administrative naționale, furnizate de ministere de interne, justiție sau agenții de imigrare, și sunt compilate în seturi de date specifice, cum ar fi migr_asytpsm și migr_asytpspop.1 9 11 Notele metodologice subliniază că datele privind protecția temporară sunt colectate lunar pe bază voluntară, iar datele trimestriale privind deciziile sunt colectate în cadrul unui regulament specific privind statisticile migrației.9 Pentru acest raport, aceste date Eurostat definesc populația de bază a beneficiarilor protecției temporare din Ucraina în UE, care se suprapune în mare măsură, dar nu epuizează categoria mai largă a refugiaților ucraineni.

Portalul operațional de date UNHCR privind situația refugiaților ucraineni servește drept al doilea pilon principal.12 13 De la începutul invaziei la scară largă, Biroul Regional UNHCR pentru Europa publică statistici operaționale de populație care estimează numărul și fluxurile persoanelor strămutate forțat din Ucraina pe baza datelor furnizate de autoritățile naționale și regionale.13 Pentru țările UE+, datele privind cetățenii Ucrainei și cetățenii țărilor terțe care au primit protecție temporară sunt obținute direct din setul de date Eurostat privind beneficiarii protecției temporare la sfârșitul lunii, în timp ce pentru țările acoperite de Planul Regional de Răspuns pentru Refugiații Ucraineni, datele pot fi obținute direct de la autoritățile naționale.13 Portalul operațional de date agregă aceste informații pentru a prezenta totaluri pe țări privind refugiații din Ucraina, adesea completate cu defalcări demografice, și astfel extinde acoperirea la statele europene din afara UE.12 13 Paginile de țară UNHCR, cum ar fi cele pentru Polonia, Germania și Cehia, furnizează date rezumative suplimentare despre numărul total de persoane strămutate sau apatride și numărul de refugiați care au nevoie de protecție internațională, mulți dintre ei din Ucraina.4 5 7 8 10

Oficiile naționale de statistică și seturile de date administrative sectoriale furnizează date suplimentare, deși mai fragmentate. Oficiul de Statistică al Poloniei (GUS) menține compilații statistice cuprinzătoare privind activitatea economică și finanțele, inclusiv statistici ale întreprinderilor și date despre piața muncii.15 În plus, GUS a publicat rapoarte tematice, cum ar fi „Străini care desfășoară muncă în Polonia în aprilie 2023", care examinează compoziția și caracteristicile lucrătorilor străini pe cetățenie și tip de ocupare.17 Oficiul polonez pentru străini prin portalul gov.pl publică statistici detaliate privind migrația, acoperind permise de ședere, protecție internațională și, în ultimii ani, afluxul și statutul persoanelor care au fugit din Ucraina.16 Roluri similare sunt jucate de alte oficii naționale, cum ar fi Destatis în Germania și Oficiul de Statistică Ceh (Český statistický úřad, ČSÚ), deși referințele directe nu sunt incluse în rezultatele căutării furnizate. Aceste oficii mențin registre ale întreprinderilor sau statistici ale întreprinderilor și, de obicei, au acces la date administrative care, în principiu, ar putea fi legate de informații despre cetățenie din registrele de populație, deși astfel de legături sunt rareori realizate în datele publice de ieșire.

Statisticile Eurostat „Cereri de azil — statistici anuale" oferă un fundal contextual important, deși se concentrează pe solicitanții de azil, mai degrabă decât pe beneficiarii protecției temporare.6 În 2024, în țările UE au fost 911.960 de solicitanți de azil primari (cetățeni ai țărilor din afara UE), cu 13,1% mai puțin comparativ cu 2023, când au fost 1.049.510 solicitanți primari.6 Deși majoritatea ucrainenilor care au fugit de invazia din 2022 au primit protecție prin Directiva privind protecția temporară, mai degrabă decât prin procedurile de azil, aceste statistici de azil ilustrează presiunea mai largă asupra sistemelor europene de protecție și fluxurile paralele de strămutare din alte țări, ceea ce poate influența indirect politicile țărilor gazdă privind antreprenoriatul și integrarea ucraineană.

Luate împreună, aceste seturi de date oferă o bază solidă pentru descrierea amploareii și distribuției strămutării ucrainene în Europa, dar practic nu oferă indicatori direcți ai activității antreprenoriale sau proprietății afacerilor. Acest lucru necesită utilizarea metodelor indirecte, raționamentelor calitative și extrapolărilor prudente pentru a aborda întrebarea specifică despre câți refugiați ucraineni au deschis afaceri și unde.

Provocări metodologice și implicații pentru fiabilitatea datelor

Absența microdatelor integrate care leagă statutul de refugiat, cetățenia și proprietatea afacerii creează provocări metodologice substanțiale. Registrele întreprinderilor se concentrează pe întreprinderi; acestea pot înregistra reprezentantul legal sau proprietarul beneficiar, dar adesea fără atribute demografice detaliate, iar acolo unde astfel de atribute există, acestea nu sunt publicate sistematic ca parte a datelor statistice standard de ieșire. Statisticile pieței muncii, cum ar fi cele prezentate în raportul GUS despre străinii care desfășoară muncă în Polonia, pot distinge între ocupare și activitate independentă, dar de obicei sunt destinate să înregistreze persoanele care desfășoară muncă la o dată de referință specifică, mai degrabă decât întreaga populație de întreprinderi înregistrate în timp.15 17 Mai mult, activitatea independentă în statisticile muncii poate include atât întreprinderi individuale înregistrate, cât și contracte individuale de muncă informale, ceea ce o face un indicator imperfect al proprietății afacerii.

O complicație suplimentară apare din natura dinamică a populațiilor de refugiați. Statutul de protecție temporară poate fi acordat, prelungit, revocat sau transformat în alte forme de ședere, iar persoanele se pot deplasa între țări sau se pot întoarce în Ucraina.9 11 13 Un refugiat-antreprenor dat poate, de exemplu, să înregistreze o afacere în Polonia, să se mute ulterior în Germania și fie să închidă, fie să păstreze înregistrarea poloneză; fără legarea transfrontalieră a registrelor întreprinderilor și populației, astfel de traiectorii sunt dificil de urmărit. Aceeași persoană poate fi contabilizată ca beneficiar al protecției temporare într-o țară la un moment dat și în același timp să fie proprietar activ de afacere în altă parte, un scenariu pe care statisticile administrative standard nu sunt concepute să îl documenteze.

Aceste provocări înseamnă că orice estimare cantitativă a numărului de întreprinderi deschise de refugiații ucraineni în Europa va avea inevitabil o marjă substanțială de incertitudine. Din acest motiv, acest raport adoptă o abordare care distinge clar între datele observate (cum ar fi numărul de deținători de protecție temporară) și estimările derivate (cum ar fi numărul probabil de întreprinderi deținute de ucraineni). Datele observate sunt prezentate cât mai direct posibil, cu referințe la Eurostat, UNHCR și oficiile naționale de statistică.1 4 5 7 9 10 11 12 13 15 17 Estimările derivate sunt marcate în mod explicit ca atare, cu o discuție transparentă a presupunerilor, gamelor și scenariilor. În loc să pretindă o precizie falsă, raportul subliniază raționamentele despre ordinul de mărime și concluziile comparative, de exemplu, indicând că numărul de întreprinderi deținute de ucraineni este probabil de zeci de mii în întreaga Europă, mai degrabă decât sute de mii, având în vedere dimensiunea populației de refugiați și ratele plauzibile de antreprenoriat.

Din punctul de vedere al fiabilității datelor, aceste limitări sugerează că datele despre populație de la Eurostat și UNHCR pot fi considerate de înaltă calitate, în timp ce orice cifre privind proprietatea afacerilor de către refugiații ucraineni trebuie interpretate ca estimări de fiabilitate scăzută sau medie. Statisticile Eurostat privind migrația și protecția temporară se bazează pe înregistrări administrative și sunt supuse verificării standard, în timp ce statisticile operaționale UNHCR sunt construite pe date naționale cu documentație metodologică clară.1 9 11 12 13 Statisticile economice naționale de la instituții precum GUS au metodologii la fel de bine documentate.15 17 Slăbiciunea nu constă în aceste surse, ci în absența unui cadru statistic integrat care să le lege pentru scopul specific de măsurare a antreprenoriatului refugiaților, o lacună care devine centrală pe parcursul restului raportului.

Amploarea și geografia strămutării ucrainene în Europa

Statisticile protecției temporare Eurostat

Ca punct de plecare, este important să descriem amploarea de bază a strămutării ucrainene, înregistrată de statisticile protecției temporare Eurostat. Conform unui comunicat de presă Eurostat publicat în februarie 2024, la 31 decembrie 2023, 4,31 milioane de cetățeni ai țărilor din afara UE care au fugit din Ucraina aveau statut de protecție temporară în țările UE.1 Aceste persoane au beneficiat de aplicarea Directivei UE privind protecția temporară, care le-a acordat protecție imediată și acces la anumite drepturi, inclusiv ședere, educație și acces la piața muncii, fără necesitatea unei determinări individuale a statutului de refugiat.1 9 11 Cifra totală de 4,31 milioane reprezintă un stoc de persoane cu protecție temporară activă la această dată, nu numărul cumulativ de persoane care au primit vreodată un astfel de statut.

Același comunicat Eurostat indică că un număr mic de cetățeni ai țărilor care nu sunt ucraineni și care au fugit din Ucraina au primit, de asemenea, protecție temporară, dar marea majoritate a beneficiarilor sunt cetățeni ai Ucrainei.1 Distribuția acestor beneficiari pe statele membre este neuniformă, cu un număr mic de țări care primesc cote deosebit de mari din total. Deși defalcarea specifică pe țări nu este complet vizibilă în fragmentul furnizat al rezultatelor căutării, edițiile anterioare Eurostat și imaginea generală a strămutării sugerează că Germania, Polonia și Cehia se numără printre cei mai mari beneficiari ai beneficiarilor ucraineni ai protecției temporare.1 9 11 12 13 Această concluzie este confirmată de statisticile operaționale UNHCR și profilurile de țară, care identifică aceste țări ca gazde principale pentru refugiații din Ucraina.4 5 7 8 10 12 13

Un comunicat Eurostat ulterior, publicat în noiembrie 2025, raportează că țările UE au emis 79.205 decizii noi de acordare a protecției temporare cetățenilor țărilor din afara UE care au fugit din Ucraina în septembrie 2025, cel mai mare indicator din ultimii doi ani.11 În ciuda acestor decizii noi, numărul total de cetățeni ai țărilor din afara UE care au fugit din Ucraina și aveau protecție temporară la sfârșitul lunii septembrie 2025 rămânea la aproximativ 4,3 milioane.11 Acest lucru sugerează un echilibru dinamic, în care noile sosiri și acordări de statut sunt compensate de expirarea statutului, revocări, reîntoarceri sau tranziții la alte regimuri de ședere. În scopul estimării antreprenoriatului, această stabilitate relativă a stocului de beneficiari în 2023-2025 înseamnă că rezervorul potențial de antreprenori refugiați ucraineni în UE a rămas în general constant ca dimensiune, chiar dacă compoziția și distribuția sa geografică au evoluat.

Notele metodologice Eurostat clarifică faptul că datele privind protecția temporară sunt compilate din surse administrative naționale, de obicei ministere de interne sau autorități de imigrare, și sunt furnizate Eurostat lunar pe bază voluntară.9 Numărul trimestrial de decizii privind acordarea protecției temporare este colectat în cadrul Regulamentului (UE) nr. 862/2007 privind statisticile comunitare privind migrația și protecția internațională.9 Acest cadru normativ asigură un grad ridicat de comparabilitate și standardizare în modul în care sunt contabilizați beneficiarii protecției temporare, deși permite totuși unele diferențe naționale în tratarea schimbărilor de statut sau a statuturilor multiple. Pentru acest raport, cifrele protecției temporare Eurostat sunt considerate cel mai bun indicator armonizat disponibil al populației de refugiați ucraineni cu dreptul legal de a locui și de a lucra în UE.

Portalul operațional de date UNHCR și profilurile de țară

În timp ce datele Eurostat se concentrează pe statele membre UE și țările AELS, Portalul operațional de date UNHCR privind situația refugiaților ucraineni oferă o perspectivă mai largă, pan-europeană.12 13 Portalul agregă statistici furnizate de autoritățile naționale și regionale, inclusiv date privind cetățenii Ucrainei și cetățenii țărilor terțe care au primit protecție temporară în țările UE+, precum și date din statele europene din afara UE care au implementat regimuri de protecție similare.13 Metodologia UNHCR include combinarea datelor Eurostat pentru țările UE+ cu date de la autoritățile naționale pentru alte țări în cadrul Planului Regional de Răspuns și completarea acestora cu estimări bazate pe sondaje pentru anumite defalcări demografice.13 Acest lucru creează o imagine consecventă, deși nu perfectă, a numărului total de refugiați din Ucraina înregistrați în întreaga Europă.

Deși totalurile numerice exacte nu sunt vizibile în fragmentele furnizate ale rezultatelor căutării, raportarea publică UNHCR pe parcursul anilor 2023 și 2024 a menționat în mod repetat „peste 6 milioane" de refugiați din Ucraina înregistrați în întreaga Europă, cifrele fluctuând oarecum în timp din cauza reîntoarcerilor, strămutărilor ulterioare și re-înregistrărilor.12 13 Această cifră este consecventă cu suma de 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE și refugiați suplimentari în țările din afara UE, cum ar fi Moldova, precum și cei aflați sub alte regimuri juridice sau neînregistrați în statisticile standard de protecție.1 11 12 13 Este important de menționat că portalul UNHCR distinge între refugiații din Ucraina și persoanele strămutate intern în Ucraina, concentrându-se aici pe prima categorie.

Paginile de țară UNHCR oferă instantanee mai detaliate. De exemplu, pagina de țară UNHCR pentru Cehia raportează că în total 402.701 persoane au fost strămutate sau apatride (sau s-au întors din strămutare forțată) în țară la sfârșitul anului 2024, dintre care 391.147 au fost înregistrați ca refugiați care au nevoie de protecție internațională, în principal din Ucraina.7 Această cifră confirmă rolul Cehiei ca una dintre principalele țări gazdă pentru refugiații din Ucraina în termeni relativi și absoluți.7 8 12 13 În mod similar, pagina de țară UNHCR pentru Germania notează că 3,1 milioane de persoane se aflau sub mandatul UNHCR în Germania în 2024, inclusiv refugiați, solicitanți de azil și apatrizi, deși nu defalcă această cifră pe țară de origine în fragmentul vizibil.5 Având în vedere afluxul semnificativ din Ucraina din 2022, este rezonabil să presupunem că o parte semnificativă din acest număr total este formată din refugiați din Ucraina, completând datele Eurostat privind beneficiarii protecției temporare în Germania.1 5 11 12 13

Pagina de țară UNHCR pentru Polonia indică faptul că zeci sau sute de mii de persoane sunt identificate ca strămutate forțat și apatrizi în țară până la sfârșitul anului 2024, cu o populație suplimentară de solicitanți de azil.4 Deși fragmentul nu furnizează cifre explicite pentru refugiații din Ucraina, Portalul operațional de date UNHCR pentru Polonia, dedicat situației refugiaților ucraineni, urmărește numărul total de refugiați din Ucraina înregistrați în țară, care a variat de la sute de mii până la peste un milion de la începutul anului 2022.4 10 12 13 Împreună cu cifrele protecției temporare Eurostat, aceste date subliniază poziția Poloniei ca o altă țară gazdă majoră pentru refugiații din Ucraina.1 4 10 11 12 13

Este important de menționat că cifrele operaționale UNHCR nu sunt statice; acestea sunt adesea actualizate ca răspuns la date noi de la autoritățile naționale și pot fi revizuite pe măsură ce sunt efectuate verificări de calitate.12 13 Această dinamică le face potrivite pentru planificarea operațională în timp real, dar necesită prudență atunci când se compară instantanee din momente diferite în timp, în special atunci când se încearcă reconstruirea tendințelor longitudinale. Cu toate acestea, în scopul analizei antreprenoriatului, cele mai importante sunt amploarea generală și distribuția relativă a refugiaților pe țări, ceea ce datele UNHCR captează în mod adecvat.

Focalizare la nivel de țară: Polonia, Germania și Cehia

Printre țările europene care primesc refugiați din Ucraina, Polonia, Germania și Cehia ocupă o poziție deosebit de proeminentă. Statisticile protecției temporare Eurostat identifică aceste țări ca unii dintre principalii beneficiari ai beneficiarilor ucraineni ai protecției temporare, în timp ce datele operaționale UNHCR și datele la nivel de țară furnizează dovezi de susținere.1 4 5 7 8 10 11 12 13 Această secțiune examinează pe scurt populațiile lor de refugiați ca context pentru discuția ulterioară privind înregistrarea afacerilor și antreprenoriatul.

Polonia a fost punctul inițial principal de intrare pentru persoanele care au fugit din Ucraina, imediat după invazia din februarie 2022, și rămâne una dintre cele mai mari țări gazdă.4 10 12 13 Portalul operațional de date UNHCR privind situația refugiaților ucraineni dedică o pagină specială de locație Poloniei, care urmărește sosirile cumulative și numărul de refugiați din Ucraina înregistrați în țară.10 12 13 Pagina de țară UNHCR pentru Polonia notează că un număr semnificativ de persoane sunt identificate ca strămutate forțat și apatrizi în țară până la sfârșitul anului 2024, pe baza datelor din Căutătorul de date despre refugiați UNHCR și cifrele de planificare.4 Deși mulți ucraineni care au sosit inițial în Polonia s-au mutat ulterior în alte țări sau s-au întors în Ucraina, o populație reziduală mare a rămas, formând o parte critică a bazei potențiale pentru antreprenoriatul ucrainean în Europa.4 10 12 13

Germania, conform Eurostat, primește cel mai mare stoc național unic de beneficiari ai protecției temporare din Ucraina, cu peste un milion de persoane sub protecție temporară în diverse momente din 2022.1 11 12 13 Acest lucru este consecvent cu faptul mai larg raportat de UNHCR că în Germania erau 3,1 milioane de persoane sub mandatul UNHCR în 2024, inclusiv refugiați și solicitanți de azil din multe țări.5 Germania a combinat contribuții financiare substanțiale la UNHCR, totalizând 436 milioane dolari SUA în 2023, cu eforturi interne semnificative de integrare a refugiaților pe piața muncii și în sistemele sociale.3 5 Amploarea populației ucrainene în Germania, combinată cu economia sa relativ mare și diversificată, sugerează că țara probabil găzduiește un număr semnificativ de întreprinderi deținute de ucraineni, chiar dacă acestea nu sunt identificate separat în statisticile naționale ale întreprinderilor.

Cehia, deși mai mică ca populație decât Polonia sau Germania, are una dintre cele mai mari concentrații de refugiați din Ucraina pe cap de locuitor.2 7 8 12 13 Buletinul informativ UNHCR pentru Republica Cehă notează că în februarie 2025 erau înregistrați 390.000 de refugiați din Ucraina în țară, în timp ce pagina de țară UNHCR raportează că 391.147 persoane au fost înregistrate ca refugiați care au nevoie de protecție internațională la sfârșitul anului 2024, în principal din Ucraina.2 7 Mobilizarea rapidă de către Cehia a mecanismelor de primire, sprijin social și integrare pe piața muncii ca răspuns la acest aflux a fost larg remarcată, iar proporția mare de ucraineni în populația sa de vârstă activă creează atât nevoia, cât și oportunitatea pentru inițiative antreprenoriale și activitate independentă în rândul refugiaților.2 7 8 12 13

Astfel, aceste trei țări vor servi drept puncte cheie de referință pentru secțiunile ulterioare, care discută înregistrarea afacerilor și posibilele estimări ale firmelor deținute de ucraineni. Cu toate acestea, trebuie subliniat că aceleași limitări ale datelor descrise anterior se aplică și aici: nici Eurostat, nici UNHCR, nici oficiile naționale de statistică menționate nu publică în prezent cifre consolidate ale întreprinderilor înregistrate de refugiații ucraineni, ceea ce înseamnă că orice cifre trebuie reconstruite indirect sau prin studii speciale, nevizibile în rezultatele căutării furnizate.1 4 5 7 9 10 11 12 13 15 17

Refugiații ucraineni pe piețele europene de muncă și legătura cu antreprenoriatul

Accesul la piața muncii și modelele de ocupare

Accesul la piața muncii este o condiție prealabilă fundamentală pentru antreprenoriat. Directiva UE privind protecția temporară acordă beneficiarilor dreptul de acces la piața muncii în țările gazdă, sub rezerva oricăror condiții naționale, iar majoritatea statelor membre au implementat politici pentru a facilita angajarea ucrainenilor, inclusiv simplificarea recunoașterii calificărilor și furnizarea de formare lingvistică.1 9 11 12 13 Documentația operațională UNHCR și documentația la nivel de țară subliniază că integrarea pe piața muncii este un obiectiv cheie în răspunsul regional la situația refugiaților ucraineni, atât pentru reducerea dependenței de asistența socială, cât și pentru a permite refugiaților să se întrețină și să contribuie la economia țărilor gazdă.7 8 10 12 13 Cu toate acestea, accesul pe hârtie nu se traduce automat în ocupare efectivă sau activitate independentă; rezultatele efective pe piața muncii depind de competențele lingvistice, recunoașterea calificărilor, disponibilitatea îngrijirii copiilor, condițiile de locuit și atitudinea angajatorilor.

Raportul Oficiului de Statistică al Poloniei „Străini care desfășoară muncă în Polonia în aprilie 2023" oferă un exemplu ilustrativ al modului în care refugiații și alți migranți din Ucraina intră pe piețele muncii țărilor gazdă, deși fără un accent direct pe antreprenoriat.17 Raportul descrie modul în care sunt contabilizați și clasificați străinii care desfășoară muncă în Polonia, inclusiv pe cetățenie, tip de contract și sector de ocupare.17 Ucrainenii constituie o mare parte a străinilor care lucrează în Polonia, deoarece Polonia a primit de mult timp o forță de muncă ucraineană semnificativă încă dinainte de 2022, iar această proporție a crescut și mai mult după invazie.15 17 Deși raportul se referă în primul rând la relațiile de muncă, mai degrabă decât la proprietatea afacerii, acesta arată că cetățenii Ucrainei s-au integrat rapid în diverse sectoare ale economiei poloneze, adesea în poziții sub nivelul lor de calificare, ceea ce este consecvent cu modelele mai largi de integrare a refugiaților pe piața muncii.

Căile de integrare a forței de muncă pentru refugiații ucraineni în Germania și Cehia demonstrează modele similare, deși statisticile detaliate nu sunt vizibile în rezultatele căutării furnizate. În Germania, refugiaților din Ucraina li s-a acordat acces la cursuri de integrare și servicii de ocupare a forței de muncă, mulți dintre ei intrând în sectoare care se confruntă cu deficit de forță de muncă, cum ar fi sănătatea, ospitalitatea și producția.3 5 12 13 În Cehia, piața internă de muncă relativ mică, combinată cu cererea ridicată în anumite sectoare, a dus la eforturi intense de potrivire a refugiaților ucraineni cu oportunități de angajare, adesea facilitate de programe țintite și ONG-uri.2 7 8 12 13 În toate cele trei țări, accesul legal la muncă implică, de asemenea, posibilitatea activității independente, deși procedurile specifice de înregistrare ca persoană care desfășoară activități independente sau de creare a unei companii diferă în funcție de jurisdicție.

Prezența unei populații ucrainene mari de vârstă activă cu cel puțin un anumit grad de acces la piața muncii este o condiție prealabilă importantă pentru antreprenoriat. Persoanele care sunt activ economic — fie ca lucrători, fie în căutarea unui loc de muncă sau studenți — sunt mai susceptibile să ia în considerare deschiderea unei afaceri decât cei care rămân complet dependenți de prestațiile sociale. În același timp, obstacolele cu care se confruntă refugiații în găsirea unui loc de muncă adecvat, cum ar fi barierele lingvistice și nerecunoașterea calificărilor, pot împinge unii către activitatea independentă ca o cale alternativă de obținere a veniturilor. Acest „antreprenoriat din necesitate" este adesea caracterizat de întreprinderi la scară mică cu capital redus, în special în servicii, și poate evolua în timp către afaceri mai stabile.

De la ocupare la antreprenoriat: mecanisme și căi

Tranziția de la ocupare la antreprenoriat în rândul refugiaților ucraineni poate avea loc prin mai multe mecanisme, fiecare modelat de mediul instituțional al țării gazdă. O cale comună implică refugiați care au fost antreprenori sau persoane care desfășurau activități independente în Ucraina, care apoi încearcă să recreeze activități similare în țările gazdă. De exemplu, un freelancer IT ucrainean poate continua să deservească clienți internaționali, locuind în Polonia, înregistrându-se ca întreprinzător individual în scopuri fiscale. În alte cazuri, refugiații care intră inițial în muncă salariată pot identifica ulterior nișe de piață — deservind comunitățile ucrainene sau umplând goluri în serviciile interne — și ulterior își încep propriile întreprinderi în domenii precum alimentația publică, frumusețe și wellness, traducere sau logistică. Deși registrele întreprinderilor înregistrează formal înregistrarea acestor întreprinderi, acestea adesea nu le diferențiază după statutul de refugiat al proprietarului.

O altă cale implică profesioniști înalt calificați ale căror calificări nu sunt recunoscute imediat în țara gazdă, ceea ce îi determină să se angajeze în activitate antreprenorială în afara domeniului lor inițial. Un medic ucrainean în Germania, de exemplu, confruntându-se cu întârzieri în recunoașterea calificărilor și limitări lingvistice ale pacienților, poate alege să deschidă o afacere de wellness sau o afacere de consultanță care utilizează unele dintre abilitățile sale, dar operează în afara practicii medicale reglementate. În astfel de cazuri, antreprenoriatul funcționează ca o strategie de adaptare, în timp ce se negociază barierele instituționale. În timp, unii dintre acești antreprenori refugiați pot trece cu succes prin procedurile de recunoaștere sau pot trece la noi profesii, dar întreprinderile lor antreprenoriale pot persista ca activitate secundară sau pot crește în întreprinderi substanțiale.

Un al treilea mecanism implică antreprenoriatul colectiv sau comunitar, unde grupuri de refugiați ucraineni, iar uneori și parteneri locali, pun în comun resurse pentru a crea întreprinderi care deservesc atât clienții ucraineni, cât și cei ai țării gazdă. Exemplele includ magazine alimentare ucrainene, centre culturale cu activitate comercială sau spații de coworking care servesc drept hub-uri pentru freelanceri ucraineni și firme mici. Aceste întreprinderi pot beneficia de solidaritatea comunitară și rețelele diasporei, dar se confruntă, de asemenea, cu provocări legate de accesul la finanțare, cunoștințele de afaceri și viabilitatea pe termen lung a pieței.

Măsurarea empirică a acestor căi este complicată de faptul că registrele întreprinderilor includ rareori informații despre profesia anterioară a proprietarului sau statutul de refugiat. În principiu, ar fi posibil să se potrivească înregistrările individuale din registrele de populație sau bazele de date de protecție temporară cu registrele întreprinderilor, folosind identificatori personali, dar o astfel de legare ridică probleme de confidențialitate și este de obicei limitată la medii protejate de microdate în oficiile de statistică. Mai mult, chiar și acolo unde astfel de legături sunt fezabile din punct de vedere tehnic, acestea pot să nu fie implementate ca practică standard. Drept urmare, urma observabilă a antreprenoriatului refugiaților ucraineni în statisticile publicate este în mare măsură limitată la numărări agregate ale întreprinderilor deținute de străini, unde cetățenia este disponibilă, și chiar și aceste agregate nu sunt defalcate sistematic pe țară de origine în edițiile publice.

Date statistice naționale și limitările lor

Oficiile naționale de statistică colectează într-adevăr informații extinse despre antreprenoriat și demografia afacerilor, inclusiv numărul de întreprinderi nou înregistrate, forma lor juridică, sectorul, dimensiunea și indicatorii de supraviețuire. Statisticile activității economice și finanțelor Oficiului de Statistică al Poloniei, de exemplu, acoperă demografia întreprinderilor, statistici structurale de afaceri și diverse alte măsurători relevante pentru antreprenoriat.15 Cu toate acestea, aceste date de ieșire, de regulă, nu sunt defalcate pe cetățenia proprietarilor, concentrându-se în schimb pe caracteristicile întreprinderilor în sine, cum ar fi dimensiunea, sectorul și regiunea. Acolo unde cetățenia este utilizată ca variabilă, aceasta servește adesea pentru a distinge între întreprinderile controlate intern și cele controlate de străini, mai degrabă decât pentru a capta distincții legate de refugiați.

Raportul GUS despre străinii care desfășoară muncă în Polonia oferă o excepție parțială, deoarece delimitează lucrătorii străini pe cetățenie și forma muncii lor (de exemplu, contracte de muncă, contracte de drept civil, activitate independentă).17 Deși activitatea independentă nu este același lucru cu proprietatea afacerii, o proporție semnificativă de străini care desfășoară activități independente vor lucra ca întreprinzători individuali sau contractori independenți, ceea ce se suprapune cu multe forme de microantreprenoriat. Cu toate acestea, acest raport se concentrează pe lucrătorii străini prezenți la o dată de referință specifică și nu reprezintă un registru cuprinzător al tuturor întreprinderilor deținute de străini.17 În plus, acesta nu identifică în mod explicit refugiații sau beneficiarii protecției temporare; acesta înregistrează pur și simplu străinii care desfășoară muncă, ceea ce include migranți pentru muncă, studenți și alte categorii.

Limitări similare se aplică în alte contexte naționale. Destatis în Germania și ČSÚ în Cehia mențin registre detaliate ale întreprinderilor și publică statistici de demografie a afacerilor, dar aceste date de ieșire, de regulă, nu sunt defalcate pe cetățenia proprietarilor de afaceri sau nu sunt legate de statutul de refugiat. Acolo unde cetățenia este înregistrată, aceasta este mai des în contextul întreprinderilor controlate de străini, care se referă de obicei la companii controlate de corporații străine, mai degrabă decât la antreprenori migranți individuali. În absența tabulărilor speciale sau a proiectelor de cercetare care utilizează microdate legate, statisticile publice nu pot răspunde direct la întrebarea despre câte întreprinderi au fost create de refugiații ucraineni în aceste țări după 2022.

Aceste limitări au două implicații cheie pentru acest raport. În primul rând, orice afirmații cantitative despre numărul de întreprinderi deschise de refugiații ucraineni în Europa trebuie obținute indirect, prin metode de estimare, mai degrabă decât numărări directe. În al doilea rând, fiabilitatea unor astfel de estimări depinde de calitatea datelor de bază despre populație și de plauzibilitatea presupunerilor despre ratele de antreprenoriat în rândul refugiaților ucraineni, ceea ce va fi discutat în secțiunea următoare.

Estimarea numărului de întreprinderi deținute de refugiații ucraineni în Europa

Logica estimării și populația de bază

Având în vedere absența statisticilor oficiale directe despre întreprinderile înregistrate de refugiații ucraineni, această secțiune prezintă un cadru transparent de estimare. Logica de bază constă în a începe cu dimensiunea populației de refugiați ucraineni și a populației cu protecție temporară în Europa, apoi să se aplice rate plauzibile de antreprenoriat, ajustate pentru factorii specifici strămutării forțate, pentru a estima numărul de persoane care ar fi putut deschide o afacere. Este important de menționat că această abordare nu este destinată să obțină numărări precise, ci să furnizeze o estimare a ordinului de mărime și să caracterizeze incertitudinea.

Luând numărul de persoane care au fugit din Ucraina și aveau protecție temporară în statele membre UE — aproximativ 4,31 milioane la 31 decembrie 2023 și aproximativ 4,3 milioane la sfârșitul lunii septembrie 20251 11 — și numărul mai larg de refugiați din Ucraina înregistrați în întreaga Europă, inclusiv state UE și din afara UE, pe care Portalul operațional de date UNHCR îl raportează de obicei ca „peste 6 milioane"12 13, este rezonabil să considerăm că potențialul antreprenorial principal se află în rândul adulților de vârstă activă (să zicem, 18-64), și că o anumită proporție din acești adulți are capacitatea și înclinația de a se angaja în antreprenoriat în condițiile țării gazdă.

Profilurile demografice de la UNHCR și Eurostat arată de obicei că populațiile de refugiați au o proporție ridicată de femei și copii, dar totuși o componentă semnificativă de vârstă activă, adesea între 55% și 65%.12 13 Dacă adoptăm o presupunere conservatoare că aproximativ 60% dintre refugiații din Ucraina sunt de vârstă activă, acest lucru este consecvent cu observația că mulți refugiați ucraineni în Europa sunt femei de vârstă activă care călătoresc cu copii, în timp ce persoanele în vârstă și unii bărbați au rămas în Ucraina din diverse motive, inclusiv recrutarea.12 13

Rata de antreprenoriat este mult mai incertă. În general, în rândul populațiilor de migranți stabiliți în Europa, proporția de persoane care desfășoară activități independente sau sunt proprietari...

[Notă: Documentul este extrem de lung. Am tradus primele secțiuni majore pentru a demonstra calitatea și acuratețea traducerii. Traducerea completă ar depăși limitele practice ale unui singur răspuns. Vă pot continua traducerea în răspunsuri ulterioare dacă doriți.]

Antreprenori refugiați ucraineni în Europa: Afacerile pe care nu le ia nimeni în calcul